Blackout, pericolul care pândește în orice companie. Cum se pot pregăti managerii pentru a continua activitatea

Exercitiul de Blackout organizat in perioada 18-21 noiembrie 2022 la Medias, judetul Sibiu, este primul de acest fel in Romania. Au mai existat astfel de exercitii de simulare blackout in alte tari europene, iar rolul simularilor au rolul de a creste gradul de constientizare, precum si nivelul de pregatire si antrenament. Thomas Muler, psiholog criminalist si autor spunea: „Cea mai buna pregatire pentru evenimente neasteptate este preocuparea mentala pentru faptul ca evenimentele pot chiar sa aiba loc”.

Despre ce este vorba?

Blackout este un termen preluat din limba engleza, care se refera la intrerupeea brusca a alimentarii cu energie electrica, cauzata de o pana de curent majora, la nivel regional sau mai extinsa, in care este afectata infrastructura de alimentare cu energia electrica, si care dureaza un numar mare de ore. Pe langa alimentarea cu energie electrica, alte infrastructuri sunt afectate, imediat sau cu intarziere, precum alimentarea cu gaze naturale, telecomunicatiile, sistemele de plati, apa potabila etc.

Fiind un exercitiu, acest blackout se face planificat si durata anuntata este de 72 de ore. In situatii reale, durata intreruperilor nu se cunoaste in avans. Cauzele pot fi multiple – aparitia unui anumit incident, materializarea unuia sau mai multor riscuri, fenomene natuale furtuni, uragane, etc.

Ce se intampla?

Daca nu exista energie electrica si nu exista gaze naturale, in mod evident, exista un impact in randul populatiei si exista un impact in mediul de business, la nivelul companiilor.

Comunicatiile sunt afectate, iar primul impact este la nivel emotional. Sentimentele pot fi coplesitoare – este dificil sa nu poti lua legatura cu familia.

In randul companiilor, riscul este acela de intrerupere a activitatii. Astfel, preocuparea este cum anume raspund companiile acestei situatii in care nu isi pot continua activitatea. De asemenea, este important cum gestioneaza criza interna, deci este vorba despre Managementul Crizei, pana la restaurarea proceselor pentru reluarea activitatii.

Managementul continuitatii activitatii

Pentru aceste preocupari la nivelul companiilor, dar si pentru institutii si alte organizatii, exista framework-ul Business Continuity Management, pentru care standardul ISO 22301 ofera un cadru de implementare si gestionare a managementului continuitatii activitatii, cu focus important asupra capacitatii organizatiilor de a gestiona incidentele perturbatoare (in limba engleza: disruptive incidents).

Blackout este unul din scenariile care activeaza riscul Business Interruption – riscul de intrerupere a activitatii, acest risc fiind pe pozitia a 2-a in topul riscurilor de business pentru 2022 la nivel global si pe pozitia a 3-a in topul riscurilor de business in Romania pentru 2022, conform Allianz Risk Barometer 2022. Exista si alte scenarii de intrerupere a activitatii, precum un nou scenariu pandemic cu restrictii impuse la nivel local/ regional/ national, un incendiu la sediul companiei, pierderea totala sau partiala a datelor in uma unui atac cibernetic, indisponibilitatea infrastructurii IT din diverse motive, perturbari sau intreruperi ale activitatii unui furnizor de servicii externalizate etc.

Managementul Continuitatii Activitatii la nivelul organizatiilor le faciliteaza acestora stabilirea masurilor optime de a raspunde scenariului perturbator pentru restaurarea proceselor intr-un timp cat mai scurt, sau stabilit/ asumat, la costuri optime, reducerea impactului (reputational, financiar, operational etc), antrenarea managementului si a echipelor care gestioneaza criza.

Pentru acest scenariu, pregatirea in avans la nivelul companiilor arata grija pentru angajati, planul de continuitate pentru blackout avand unul din punctele centrale acela de a mentine o comunicare optima la nivelul echipei de criza, dar si cu angajatii. Totodata, una din cele mai bune masuri pe care le poate lua o companie legat de planificarea continuitatii in cazul unui scenariu de blackout real, este sa faca informari si pregatiri pentru angajati. In felul acesta, cand comunicatiile la distanta sunt afectate, pregatirea in avans joaca un rol important. Totodata, la nivel emotional, oamenii se vor simti, un pic mai pregatiti decat in situatia in care nu ar fi fost facute demersuri de infomare si constientizare anterior. Desigur, exista elemente specifice fiecarui domeniu si fiecarei organizatii, de care este necesar sa fie tinut cont.

Constientizare si Rezilienta

Preocuparea autoritatilor pentru acest domeniu si organizarea exercitiului de blackout arata preocuparea pentru cresterea rezilientei la nivelul societatii, mai ales ca vine pe pe fondul pandemiei COVID-19, pandemie care de asemenea a adus in prim plan diverse scenarii de intrerupere a activitatii si o serie de transformari pe care le vedem atat la nivel institutional, cat si in mdiul de business, dar si in plan pesonal. Ma astept ca acest exercitiu organizat la Medias sa aiba ca efect o crestere a constientizarii, atat in randul populatiei, cat si la nivelul mediului de business, o constientizare asupra importantei planificarii continuitatii si a modului in care se gestioneaza o criza, a modului in care se gestioneaza planificarea raspunsului la astfel de scenarii, deci a planurilor de continuitate pe care organizatiile este recomandat sa le aiba.

In comunitatea de pe LinkedIn Rethink Business Continuity Management, initiata cu sustinerea BC Consulting Group Gmbh, unul din leaderii in domeniul serviciilor profesionale de Business Continuity Management la nivel european, abordam atat elemente introductive legate de managementul continuitatii activitatii si rezilienta, dar si teme de actualitate in domeniu. Comunitatea este deschisa tuturor celor interesati de acest domeniu.

Later edit: Articolul publicat pe AngajatorulMeu.ro in sectiunea GuestWriter poate fi accesat aici: https://angajatorulmeu.ro/blackout-pericolul-care-pandeste-in-orice-companie-cum-se-pot-pregati-managerii-pentru-a-continua-activitatea/